Depresia începutului de an, o boală ce afectează milioane de oameni din întreaga lume

Dacă vă simțiți dezamăgiți în această perioadă a anului, dacă vă simțiți epuizați din punct de vedere fizic și emoțional, acum când sezonul sărbătorilor s-a încheiat, să știți că nu sunteți singurii în această stuație. Tulburarea afectivă sezonieră poate avea manifestări puternice printre oamenii de pe întreg globul. Experții spun că acest ”feeling blue”, așa cum cum au denumit americanii afecțiunea manifestată de-a lungul lunii ianuarie, poate fi cauzat de o serie de motive. Imediat după sărbători, toate decorațiunile festive au dispărut din casă, iar prietenii și familia cu care ai petrecut vacanța au plecat, iar asta îți dă, uneori, un acut sentiment de singurătate. Oricum, din cauza pandemiei de coronavirus, interacțiunile sociale cu cei dragi au fost limitate, iar tabloul e completat de revenirea la ocupațiile cotidiene, una manifestată în special cu lipsa de energie și tragere de inimă.

Specialiștii vin în sprijinul celor care în această lună n-ar face decât să stea în pat și să lenevească cât e ziua de lungă. Sfaturile lor au, de regulă, darul de a crește starea de spirit a celor afectați de depresia începutului de an și converg, în special, spre socializarea cu cei din jur, cu cei care ne fac să zâmbim și care așteaptă cu nerăbdare, la rândul lor, să petrecem timpul împreună.

Actele de bunătate, plimbările lungi în lumina naturală a zilei, îngrijirea de sine și recunoștința, și ele câteva dintre modalitățile prin care poți învinge depresia în timpul zilelor mohorâte din ianuarie, o lună care, în mod ideal, ar trebui consacrată pentru a revigora, relaxa și împrospăta.

Depresia vine la pachet cu o serie întreagă de simptome, inclusiv demotivare și descurajare, iar soluția ultimă o reprezintă vizita la medicul de familie, la terapeut sau chiar la un psihiatru. Un specialist calificat vă poate ajuta să rezolvați cauzele care v-au dus la depresie și să faceți schimbările necesare care vă pot împiedica să mai treceți prin această stare anul viitor.

Ce spun psihiatrii, ce e depresia de fapt?

Atunci când vorbim despre tristețe, de o zi proastă, este clar că oricine poate să aiba astfel de stări, de situații. Atunci când aceste zile proaste se adună, ele vin și însoțite de stări de anxietate, cu tulburări de somn, cu eficiență scăzută la serviciu

Când conștientizăm aceste lucruri, ele pot fi depășite dacă cerem ajutorul unui psiholog cu experiență. Dacă toate aceste stări persistă, poate fi momentul prielnic în care să căutăm sfaturile și ajutorul unui psihiatru

Simptomele depresiei înseamnă: frustrare, tristețe, deznădejde, descurajare, vinovăție, inutilitate, pierderea interesului pentru lucruri care altădată ne făceau plăcere, pentru viață, gânduri suicidale, modificări ale programului de somn sau ale apetitului alimentar, sentimentul de epuizare fizică și psihică fără a avea o cauză reală, evitarea programului cotidian, inclusiv de igienă zilnică

Cum se manifesta depresia?

Psih. Yolanda Crețescu: Atât în anxietate, cât și în depresie, avem aceasta îngrijorare extremă vis-a-vis de cum mă simt, de cum sunt sau ce se întâmplă cu mine. Cu atât mai mult noi, românii, pentru că nu avem această educație și nu ne gândim întâi să eliminam aceste două patologii. În ambele situații ne simțim agitați și neliniștiți. Amândouă au simptome fizice: dureri corporale, dureri de cap, de stomac, ambele periclitează capacitatea de a lua decizii, de a-ți duce ideile sau acțiunile până la capăt. Atunci este important să știm ce anume a apărut prima dată, pentru că ele sunt în comorbiditate.O persoană care are o personalitate anxioasă, care este mai fricoasă, mai îngrijorată, poate să ajungă la o anxietate generalizată și atunci să obosească de atâta spaimă, să se sperie și să aibă și simptome de depresie. La fel se întâmplă și în depresie, în depresia cronică, să aibă și componente de anxietate, pentru că ți se face frică de ceea ce ai trăit.

Care este următorul pas?

Psih. Yolanda Crețescu: O putem lua în funcție de severitatea simptomelor. Dacă observăm că este urgent, dacă am constatat că de câteva săptămâni comportamentul nostru s-a modificat, dispoziția noastră este alta, starea noastra este diferită decât era acum câteva zile si au început să apară gânduri negre, stări cu care nu ne-am mai confruntat până acum, dar sunt de o severitate importantă, atunci, cu siguranță, drumul corect este cel către medic. Specialistul va recomanda, desigur, lucrul cu o echipă multidisciplinară. Dacă simptomele sunt de o severitate ușoară spre moderată, dacă le identificăm, dar nu am ajuns la nivelul care să impacteze ăn mod profund funcționarea, dacă totuși ne descurcăm la serviciu, dar constatăm că nu funcționăm ăn parametri, dacă încă nu au apărut gândurile negre, dar conștientizăm că starea noastră este modificată de ceva timp, putem să ne adresăm direct psihologului, psihoterapeutului, să începem să lucrăm prin psihoterapie. Dacă acesta observă simptome de o severitate mai intensă, vă recomandă mai departe lucrul alături de un medic cu experiență care să ajute, să accelereze cu un tratament adecvat, ușor, o recuperare cât mai bună și mai rapidă. Algoritmul de adresare este în funcție de severitatea simptomelor. ·

Aici este foarte important și rolul medicului de familie. În ultimii ani, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a fost de un real folos și a introdus și lista de psihoterapie pe lista serviciilor decontate. Practic, în psihiatrie, noi avem posibilitatea să decontăm o parte din ședințele de psihoterapie astfel încât pacientul să beneficieze și de consultul psihiatric gratuit, dar și o dată pe lună, așa cum ne cere Casa de Asigurări, de ședinte de psihoterapie gratuite.

Ce recomandări aveți pentru a putea ieși din depresie? Dar dacă observăm că un apropiat al nostru se confrunta cu depresia, cum il putem ajuta?

Psih. Yolanda Crețescu: Uneori, oferirea ajutorului cu forța poate să adâncească anumite simptome pentru că se concretizează sentimentul de neputință. Atunci trebuie să fim acolo, lângă ei, cu ceea ce au nevoie: în special acceptare, fără a-i critica, fără a le minimaliza suferința și a încerca, împreună cu ei, să fie integrați, câte puțin, într-o rutină minimală a vieții. Odată ce începem să ne ridicam din pat, acest exercițiu fizic produce efecte în corp. Un program ușor de viață, câteva exercțtii fizice ușoare, alimentația care să-ți producă plăcere, pur și simplu un ritual zilnic cu familia face bine

Depresia se poate trata și fără să mergem la psiholog sau psihiatru?

Dr. Alexandru Aricescu: Fiecare dintre noi poate să aibă o perioadă cu tulburări de somn, cu stări de anxietate, de stres. Orice om normal poate să aibă, să înfrunte astfel de simptome într-o perioadă din viața lui. Diferența între unul care cere ajutor și unul care nu cere este faptul că primul le va depăși mai repede și astfel scade drastic șansa ca acestea să se cronicizeze, să se agraveze, iar o persoană care ezită să ceară ajutor prezintă șanse mari să se agraveze și să se complice.

Care este eel mai bun tip de activitate care m-ar ajuta într-un episod de depresie?

Psih. Yolanda Crețescu: Cel mai bun lucru pe care îl avem de făcut este să nu mai cerem de la noi foarte mult. Avem nevoie să ne ducem în acea zonă a vieții noastre în care încă mai avem plăceri, adică facem lucruri cu plăcere. De ce? Noi avem doua instanțe, așa le-as spune: instanța plăcerii și instanța trebuinței. Trebuie – este cea care ne duce către depresie, când exagerăm cu resursele noastre și uităm să avem grijă de echilibru; echilibrul vine din ce facem cu plăcere chiar și din ceea ce trebuie. Așadar, soluția este să nu ne forțăm limitele. Dacă nu pot să fac sport, să-mi mențin măcar rutina de zi-cu-zi: să mă spal, să mă mișc, să mă schimb, dacă pot sa ies în jurul casei. Este esențial să spunem că în depresie capabilitatea depresivului de a se mișca este foarte, foarte limitată. De aceea, nu este recomandabil să-l forțăm să facă aceste activități pentru că sentimentul de inutilitate și incapacitate de a ieși din situația asta-ți alimentează depresia.

Ce să nu faci în relație cu o persoană depresivă? Ce să nu îi spui?

Psih. Cătălin Nedelcea: O persoană cu depresie are nevoie în mod fundamental de acceptare și implicare în relația cu ea. În consecință, ar fi de evitat toate comportamentele care ies din această zonă, cum ar fi de exemplu să-i spunem că este ceva în neregulă cu ea, că gândește negativ, catastrofic sau că trebuie să facă neapărat ceva ca să-și rezolve problema etc.

Ajută atitudinea de genul: gândește pozitiv, dacă persoana apropiată trece prin depresie?

Psih. Cătălin Nedelcea: Nu ajută, ci dimpotrivă, pentru că gândirea pozitivă este inadecvată. A adopta o atitudine de acest tip în relație cu o persoană depresivă, de regulă, transmite acesteia un mesaj de inadecvare și neacceptare, este ca și cum i-am spune ,,Problema ta nu există pentru mine”. Desigur că o doză de pozitivitate este necesară și importantă în relația cu un depresiv, însă aceasta nu trebuie confundată cu a gândi pozitiv indiferent de situație. Poate și mai nociv este să prescriem acest tip de atitudine persoanei cu depresie, adică să-i solicităm să gandească pozitiv ca soluție pentru depresie. În această situație, mesajul care va ajunge la aceasta este eel mai probabil ,,Nu este corect cum gândești”, ,,Este ceva în neregulă cu tine”, ,,Nu ești OK”, adică lucrurile de care are cel mai puțin nevoie.

În perioada de după sărbători abundă stările care adâncesc starea de singurătate. Ce pot să fac?

Psih. Cătălin Nedelcea: O parte din răspuns se regăsește în întrebare: ,,Sunt și mă simt singură”. Însingurarea reprezinta un factor de risc important cu valențe transdiagnostice pentru sănătatea psihică, inclusiv pentru depresie. În consecință, o posibilitate ar fi să nu mai fiți singură în aceste perioade, ci alături de persoanele apropiate. De asemenea, ar putea fi util să apelați la un psihoterapeut.

*Informații culese din ”Ghid – 100 de întrebări despre depresie”, realizat de DepreHUB.

Distribuie postarea: